Zona munților Făgăraș este accesibilă (fără să fie nevoie de echipament special) cam de la începutul lunii iulie până prin octombrie-noiembrie, în funcție de cât de repede se depune zăpada.
Peisajele din iulie sunt poate cele mai frumoase, cu creste verzi și pâlcuri de zăpadă rămase din primăvară. Luna iulie e, însă, și cea mai instabilă, urmând ca după mijlocul lui august până la final de septembrie prognoza meteo să fie mult mai predictibilă. Noi am făcut o tură de la Bâlea pe Negoiu și retur într-o zi de final de septembrie și nu a fost niciun nor pe cer toată ziua, însă majoritatea pozelor din articol sunt dintr-o drumeție de la început de iulie.
Înainte să trecem la descrierea traseelor, pentru abordarea lor vă recomandăm să purtați încălțăminte cu talpă groasă (preferabil bocanci) și să aveți la voi un polar și o pelerină de ploaie, indiferent de condițiile meteo de la fața locului. Vremea la munte se schimbă repede, iar în Făgăraș se schimbă cel mai repede.
Fiecare dintre cele trei trasee pe care urmează să le descriem sunt marcate pe harta de mai jos. Vă recomandăm să o folosiți pentru a identifica mai ușor vârfurile și văile menționate.
Vânătarea lui Buteanu
Dacă tot ați ajuns la așa altitudine mare, ce-ar fi să treceți și de 2500m? În România sunt 13 vârfuri care trec de 2500m, iar Vânătarea (sau, după unii, Vânătoarea) lui Buteanu este unul din ele (2507m). Dintre cele 13, acesta este, probabil, cel care necesită cel mai mic efort pentru a fi atins.
Traseul începe din dreptul cabanei Bâlea, drept în sus pe triunghi albastru spre Șaua Caprei. Urcarea este destul de abruptă, în special în ultima porțiune, unde poteca se pierde pe alocuri printre plăcile de pietre sparte. Ajunși în șa, puteți continua înainte spre Lacul Capra.
Traseul spre Vânatare continuă spre stânga pe poteca marcată cu cruce albastră, pe sub vârful Văiuga. Peisajul este deosebit și aici, cu vedere spre lacul Capra pe dreapta și spre căldarea Văiugii pe stânga.
Urcarea devine mai abruptă aproape de vârf, unde se ajunge la o spintecătură între Vânătarea lui Buteanu (orientat spre nord) și vârful Capra (2495m) - orientat spre sud. Aici este și singura dificultate tehnică de pe traseu: trebuie cățărată o stâncă de 2 metri. Nu este dificil, însă necesită puțină atenție și, din păcate, lipsește un lanț sau 2-3 prinderi de metal care să faciliteze urcarea/coborârea.
Odată ajunși pe vârf, vă puteți bucura de o priveliște de 360 de grade asupra întregii creste a Făgărașului. Datorită poziționării vârfului mai la nord față de axul central al acesteia, puteți vedea toate vârfurile la est și la vest. În funcție de condițiile meteo, puteți surprinde vârfurile Moldoveanu și Negoiu într-o singură poză panoramică 😍.
Returul se face pe același traseu: cruce albastră până în Șaua Caprei, apoi coborârea spre Bâlea. Atenție la coborâre, este destul de abruptă și poate deveni mai dificilă după 2-3 ore de efort.
Iezerul Caprei - Paltinul
Dacă nu vă place să vă întoarceți pe același traseu, puteți opta pentru un circuit care vă duce pe deasupra văii glaciare Bâlea. Veți ajunge pe două vârfuri de 2400 de metri și vă veți bucura de o priveliște deosebită asupra Transfăgărășanului și a crestei Făgărașului.
Pentru că traseul spre Șaua Caprei este destul de abrupt, recomandăm să urcați pe aici pentru ca la coborâre să aveți un traseu mai domol. Așadar, puteți urca până în șa pe triunghi albastru, după care continuați la dreapta, pe banda roșie. Prima urcare vă duce pe vârful Iezerul Caprei (2417m).
Urmează segmentul cel mai frumos, între Iezerul Caprei și vârful Paltinul (2399m). Aici puteți experimenta, în deplină siguranță, un superb traseu de creastă.
După ce treceți prin cel mai jos punct, la Fereastra Bâlei, începeți urcarea pe vârful Paltinul. Acesta este mai puțin abrupt decât Iezerul Caprei, însă oferă și el un punct de belvedere superb asupra văilor din zonă. Spre vest, tot pe vreme bună, se poate vedea "zidul" perpendicular pe creastă format din Lespezi, Cornul Călțunului și Negoiu (vedeți secțiunea despre Lăițel pentru mai multe detalii).
La coborârea de pe Paltin puteți urma marcajul bandă albastră pe sub creastă până înapoi la cabana Bâlea. Coborârea este mult mai lină decat cea prin Șaua Caprei. Dacă preferați totuși o rută mai rapidă, puteți opta pentru o coborâre directă spre cabana salvamont pe cruce roșie.
Lăițel
Nu, vârful Lăițel nu se găsește în imaginea de mai sus, însă priveliștea asta deosebită (poate preferata noastră din munții României) este de pe vârful cu pricina. Lăițelul este ultimul vârf dintr-o porțiune de creastă lungă și domoală. De aici începe un traseu destul de fragmentat și mai dificil al crestei Făgărașului, spre lacul Călțun, vizibil și el de pe vârf.
Și această variantă de traseu începe tot de la Bâlea. Recomandăm să urcați direct spre Șaua Doamnei, pe crucea roșie. Ajunși în șa, urcați spre stânga pe o potecă nemarcată circa 50 de metri, până intersectați banda albastră. Apoi continuați până în Șaua Paltinului, de unde urmați banda roșie spre Lăițel.
Creasta dintre Paltin și Lăițel este destul de lină, cu puține urcușuri și coborâșuri. Traseul trece pe lângă Turnul Paltinului, apoi continuă pe sub vârful Laița. Chiar înainte de urcarea pe Lăițel, există o porțiune mai tehnică amenajată cu lanțuri, însă nu este dificilă.
Urcarea pe Lăițel este puțin mai abruptă, poteca șerpuind ușor până în vârf, de unde se deschide și acea panoramă superbă.
Întoarcerea la Bâlea se face pe același traseu. Puteți opta să coborâți prin Șaua Doamnei spre cabana salvamont, sau pe marcajul bandă albastră până la cabana Bâlea.
Fiecare din cele 3 trasee se pot face lejer într-o zi, fără prea mare grabă și cu timp suficient pentru a admira cea mai înaltă zonă a României. Recomandăm să vă instalați aplicația muntii-nostri pentru a vă orienta în teren. De asemenea, vă puteți aștepta să găsiți alte persoane pe traseu în zona respectivă, așa că întrebați cu curaj dacă nu știți pe unde să o luați.
Lacul Bâlea este punctul de pornire și pentru alte trasee de creastă, mai lungi, atât spre est spre cabana Podragu, și vârfurile Viștea și Moldoveanu, cât și spre vest, spre lacul Călțun și zona vârfurilor Negoiu-Lespezi. Însă despre acestea revenim în curând cu un alt articol mai detaliat.